logical

Top Page  |  Lists  |  User Login

logical
  • Andrei Gheorghe, 38
  • Bucureşti, România
  • Work: Infineon Technologies
  • School: Fac. de Electronică şi Telecomunicaţii

 

Total Page Views

182,094

RECENT COMMENTS

November 25, 2022 - 20:20

Adi

Cine mai explică acum că dacă nu egalau ecuadorienii, "olandejii" conduceau in c...

posted on “dacă nu egalau englezii, danezii ar fi condus în continuare”


June 20, 2022 - 20:18

Cătălina

Nişte angajaţi ai Urban Serv sunt foarte mândri de ei şi în ziua de astăzi pentr...

posted on mud


May 24, 2022 - 14:33

logical

există şi nişte bonus pack-uri în joc, dacă faci nişte achievementuri primeşti u...

posted on mai rapid ca rapidu


May 24, 2022 - 14:31

logical

regula de cinci secunde a devenit mult mai periculoasă de când cu pandemia... nu...

posted on curcubeie pe asfalt


May 24, 2022 - 14:27

logical

şi ca fun fact, nici măcar nu este primul chirurg din echipa Rapidului... am avu...

posted on te apără de goluri şi cardiace


May 24, 2022 - 14:25

logical

eu merg aproape sigur pe varianta b. pentru că e destul de uşor să verifici că a...

posted on achtung: se fură motoare maro cu jojă neagră


May 23, 2022 - 21:17

Specter

Am văzut şi eu trailerul mai demult. Chiar mă întrebam dacă au plătit redevenţă ...

posted on mai rapid ca rapidu


May 23, 2022 - 21:12

Specter

Toate ca toate, dar eu fără cartofi prăjiţi nu-mi fac transplant!

posted on 1+1 gratuit: Organe


May 23, 2022 - 21:09

Specter

Eh, când cei mai tineri fani ai Rapidului se apropie de 40 de ani, or fi zis şi ...

posted on te apără de goluri şi cardiace


May 23, 2022 - 21:05

Specter

Sunt două variante aici: a. Ei nici nu s-au gândit dacă o să meargă maşina aia ...

posted on achtung: se fură motoare maro cu jojă neagră


May 23, 2022 - 20:54

Specter

Oare regula de cinci secunde se aplică şi la compresor?

posted on curcubeie pe asfalt


April 2, 2022 - 13:48

logical

pare că nu...

posted on de la student la senior staff engineer


April 1, 2022 - 10:30

Adi

La multi ani? Mai primeşti ceva anul ăsta?

posted on de la student la senior staff engineer


February 22, 2022 - 12:18

Specter

Măcar nu au fost 18...

posted on i-a luminat farul


February 10, 2022 - 11:54

Specter

Scrie chiar de două ori! Oare a uitat că a scris prima oară, sau chiar l-a mai c...

posted on certitudinea marilor împliniri

   "Burn Bucharest, Burn You Fucking Maniacs" [Lake Of Tears, 11 Martie 2006]

Es muss sein !
Es muss sein !

Milan Kundera – Insuportabila Uşurătate a Fiinţei (Nesnesitelná Lehkost Bytí)

Ar putea părea chiar imposibil că pe lângă atâtea examene, lucrări, ore de facultate, servici, zugrăveală acasă şi ore în şir pierdute cu chitara în mână, aş mai găsi şi timp să citesc ceva. Dar am reuşit. O oră, maxim două pe zi (de fapt pe noapte) şi astfel am reuşit să termin încă o carte.

Una grea. Orice aş zice în continuare despre ea, la baza ei stă „greutatea” ei. Sensul propriu al cuvântului vine din faptul că aproape întrega carte este doar o povestire, dialogurile sunt doar frânturi rare. În plus, toată cartea este ca un nou început de roman, sunt foarte multe idei independente, schimbări ale acţiunii şi personajelor. Au fost destule fraze pe care a trebuit să le citesc de două ori, nu pentru că nu le-am înţeles de prima dată ci pentru că am vrut să le înţeleg perfect. Sunt foarte multe chestii care se leagă şi dacă nu şe acorzi atenţie se poate ca atunci când se reaminteşte ceva să te întrebi dacă chiar ai citit partea aia.

Sensul celălalt al cuvântului nu-l poate înţelege decât cineva care a citit cartea sau poate vreun filozof care şi-a pierdut viaţa încercând să-şi dea seama care dintre cuvintele „uşurătate” şi „greutate” este cel pozitiv şi care cel negativ. Sau dacă măcar se pot defini astfel.

Cartea e complexă. E plină. Nu-i lipseşte absolut nimic. Cu fiecare pagină dată mă gândeam că omu ăsta chiar e un geniu. Mi-au plăcut enorm „Dragostea în vremea holerei” şi „Colecţionarul” dar asta se datorează talentului de scriitor. Kundera este pur geniu. Mie chiar nu-mi place politica, şi e destulă în cartea asta, dar mă gândesc că orice ai scoate din ea ar rămâne pustie pentru că aşa trebuia să fie, să se lege toate între ele. Mi-a plăcut cum a prezentat pe pagini întregi întâmplări care nu au nici cea mai mică legătură cu firul epic al romanului în sine, doar pentru a putea să metaforizeze situaţia din roman cu situaţia din acea întâmplare.

Nu ştiu ce om nebun s-a gândit să transforme cartea într-un film. Nu pot să-mi dau seama cum poţi reproduce pe ecran ce e în cartea asta. Nu prea ai cum. Şi chiar o să mă uit la film doar ca să văd ce a inventat regizorul respectiv. Da Iuluia, ştiu că ai zis că e o porcărie dar trebuie să-l văd...

La câteva zile după aceea, Tomas făcu următoarea reflexie, pe care o menţionez ca anexă, pentru lămurirea capitolului precedent. Să presupunem că ar exista în univers o planetă, unde am veni pe lume a doua oară. În acelaşi timp, ne-am aduce perfect aminte de viaţa petrecută pe Terra, de toată experienţa dobândită aici.

Şi ar mai exista, eventual, încă o planetă, unde fiecare ar vedea lumina zilei pentru a treia oară, înzestrat cu experienţa celor două vieţi trăite anterior.

Şi poate, mai există alte şi alte planete unde specia umană va renaşte săltând de fiecare dată cu o treaptă (cu o viaţă) mai sus pe scara maturizării.

Aceasta este versiunea lui Tomas cu privire la veşnica întoarcere.

Noi însă, cei de pe Terra (pe planeta numărul unu, pe planeta lipsei de experienţă), nu ne putem face, de bună seamă, decât o idee foarte vagă despre ce s-ar fi întâmplat cu omul pe alte planete. Ar fi mai înţelept ? Maturizarea e doar la îndemâna lui ? O poate, oare, dobândi prin repetare ?

Numai în perspectiva acestei utopii ar putea fi justificată folosirea noţiunilor de pesimism şi optimism: optimistul este cel ce-şi închipuie că istoria omenirii va fi mai puţin sângeroasă pe planeta numărul cinci. Pesimistul e cel ce nu crede acest lucru.

Pentru Anca... diferenţa dintre maturitatea fetei şi maturitatea băiatului este înfricoşătoare. În liceu tu îţi treceai cartea asta pe lista celor mai bune cărţi citite de tine iar eu făceam liste cu cântăreţi de manele.

Pentru Maria... sper că îţi aminteşti de ghicitoarea ta, cu mirosul care o bântuia pe Tereza... ei bine, terminasem de citit cartea şi am rămas super supărat că nu am descoperit mirosul... eram convins că era spre sfârşit, când s-au mutat la ţară că acolo era plin de flori... eram convins ca era un miros de floare sau un parfum... oricum, mi-am dat seama după ce am închis cartea... ce chestii mă pui şi tu să caut în cărţi...

Tereza se intinse lângă Tomas. Acesta dormea. Se aplecă spre obrazul lui, şi în clipa când îl sărută, simţi un miros ciudat. Îşi cufundă, o dată şi încă o dată, nările în părul lui şi adulmecă un timp ca un câine; în cele din urmă înţelese: era un miros de femeie, mai precis, un miros de pubis femeiesc.

Editura... impecabilă... nici o greşeală, nici măcar una... ăsta da respect.

Tags: none

Sunday December 9, 2007 - 21:57pm (EET)

Comments

(5 total) Post a Comment
Marui

ma bucur ca ti-ai amintit...si ma bucur ca ti-a placut
eu m-am indragostit de ea, asa cum te indragostesti de cineva imprevizibil, de cineva adevarat, de cineva de care stii ca nu te vei mai dezlipi indiferent cat de jos te va aduce...m-am indragostit iremediabil si definitiv, si dintre toate cartile lui, aceasta ramane de departe preferata mea

Monday December 10, 2007 - 00:38am (EET) Comment Link

iulia

ma, eu nu m-as grabi sa-l laud atat pe Kundera... eu mai degraba cred ca a avut o sclipire de geniu cand a scris cartea asta decat ca e el un geniu de obicei... sau poate am ramas traumatizata de cand am citit "Valsul de adio" care e de o stupizenie rara...

Monday December 10, 2007 - 11:47am (EET) Comment Link

ghEMOtocul

Marui-perfid ce l-ai pus pe baieţel sa caute :))..si el se astepta la flori

...

mie mi s-a parut fain valsul..e altfel decat kundera obisnuit dar nu mi-a parut in nici un fel stupid si toata treaba cu pastila mi s-a parut destul de reusita..e mai comun poate, in sensul politist dar ala e doar un pretext; daca e s-o luam asa, indoielnica mi s-a parut "cartea rasului si a uitarii"..
:D pe tine ce te-a oripilat atat la vals?

Monday December 10, 2007 - 21:42pm (EET) Comment Link

ei, e iuluia digitala... la ea totul e ori genial ori stupid...

Monday December 10, 2007 - 22:37pm (EET) Comment Link

iulia

ma, treaba cu pastila ca idee e reusita, dar mi s-a parut ca avea niste dialoguri foarte naive, parca le-ar fi scris un copil de clasa a 5-a, o intriga de genul: aia a ramas gravida - ce proasta, ala zboara din floare in floare - asa e el, artist, si nu as avea o problema cu asta daca personajele astea ar avea substanta. Dar nu au, iar dramele tuturor sunt parca de adolescenti n.f. De aia mi se pare stupida... ma asteptam la mult mai mult dupa "insuportabila usuratate..."

Monday December 10, 2007 - 23:59pm (EET) Comment Link

Compose a comment for this post

Limit 65535 characters.No HTML, please.

Notify me of followup comments via e-mail

SEARCH
ARCHIVE

Valid HTML 4.01 Transitional