ziceam săptămâna trecută că m-au trimis ăştia prin austria cu treburi ultra strict confidenţiale de muncă, nedivulgabile...

mi-e foarte somn şi-aş prefera să mai joc niţel starcraft în loc să povestesc cum a fost săptămâna trecută cititorilor inexistenţi şi totodată complet dezinteresaţi de peripeţiile inginereşti şi deci plictisitoare ale lui gheorghe... dar hai pe scurt, pentru nepoţi...

n-am zburat direct în austria, că costa mai mulţi bani decât dacă nu... am zburat în München şi de acolo am închiriat o maşină şi ne-am dat cu titicarul pe autostrăzile nemţeşti şi austrieci, care sunt ele şi nu glume... haters will hate... au ăştia nişte autostrăzi care trec kilometrii întregi prin munţi... ceva incredibil...

ne-am distrat cu gps-ul care o lua razna din când în când („turn right and then turn left and then make a u turn... turn left” când stăteam la stop), dar per total duduia invizibilă (dar sigur cu ţâţe mari) ne-a dus la destinaţie...

în austria femeile-s urâte... cu spume... au corp mişto, probabil toate aleargă prin munţi, dar la faţă par că au mai trăit o viaţă înainte de asta... total opus de ce-am văzut în München...

punctul maxim al săptămânii a fost seara în care am mâncat la un restaurant mexican (Salud), ceva absolut incredibil de minunat... un platou care se numea Wings and Ribs şi venea cu o grămadă de wings and ribs, date printr-un sos absolut delicios, cu încă trei sosuri separate în farfurie pe lângă (toate delicioase), pâine prăjită cu usturoi şi un porumb fiert... absolut fantastic, cred că cea mai delicioasă masă de care am avut parte în viaţa mea... obligatoriu trebuie să mă întorc pe acolo...

în altă seară am fost invitaţi la petrecerea de adio a unui inginer din austria... ironic, îşi lua adio de la ei pentru că vine în românia la noi, dar noi tot am mâncat moca la petrecerea lui de adio...

în ultima zi am vizitat şi fabrica în care se produc efectiv circuitele... ceva complet de pe altă lume... a trebuit să ne echipăm ca la nasa ca să putem intra în fabrică, să nu aducem praf cu noi... ca idee, camerele în care se produc circuitele trebuie să aibă de 100 de ori mai puţine particule de praf în aer decât o sală de operaţii... mi-e milă de săracii oameni care trebuie să lucreze zilnic, 8 ore îmbrăcaţi aşa... adică, numai dacă îţi vine să te caci şi îţi ia o veşnicie să te dezbraci şi îmbraci la loc... oricum s-au luat de mine după ce-au văzut poza că cică nu ţineam nasul în chestia aia... asta e, mi-au descoperit planul diabolic de a le contamina cu muci româneşti chip-urile austriece... to take over the world...

concluzia e că a fost fain, şi probabil sigur o să trebuiască să mai mergem pe acolo...

dar deocamdată m-am întors...

după cum v-am zis, săptâmâna trecută am fost în München, pentru un training de trei zile...

training-ul începea luni la ora 9 şi în mod normal ar fi trebuit să plecăm (eu şi încă un coleg) de duminică seara... noi ne-am gândit că fiind prima dată când mergem în Germania ar fi frumos să avem şi-o zi la dispoziţie ca să ne plimbăm pe acolo... aşa că am întrebat la şefie dacă se poate face cumva să plecăm şi noi duminică mai de dimineaţă, nu chiar seara... noi aveam în cap ora 11, dar ne-am trezit cu bilete la ora 5... şefii au altă noţiune de duminică-dimineaţă...

am ajuns în Germania foarte de dimineaţă, ne-am dus la hotel şi au zis că nu pot să ne cazeze până pe la ora 1... măcar am lăsat bagajele acolo... şi am plecat să căutăm ceva de mâncare... nu ştiu cum am reuşit, dar am ajuns să mâncăm într-o shaormerie foarte dubioasă de pe o stradă foarte dubioasă, plină cu turci... părea ok când am intrat în ea, dar în timp ce ne mâncam cărnile au început să intre tot felul de turci şi arabi şi femei cu batice pe cap acolo şi să se certe între ei şi să vorbească la telefon la modul foarte imperativ, într-o limbă foarte ciudată... am zis clar, bah hai să mestecăm mai repede să ieşim dracu de aici...

am ajuns înapoi la hotel şi ne-am cazat... ni s-a zis că avem dreptul la o oră de internet gratis pe zi... se pare că internetul în Germania e ceva foarte preţios şi lent, ceea ce este ironic având în vedere că tot netul din România trece pe acolo :D... anyway, ne-am dus în camere să dormim un pic, că seara trebuia să ne întâlnim cu un fost coleg neamţ de acolo, să bem... intru în cameră şi încui... m-am dezbrăcat, da n-am mai apucat să-mi mai iau pijamalele pe mine că am şi adormit în pat... peste vreo oră aud clanţa şi mă trezesc cu unu lângă pat... “can i just check your minibar ?”... ce puii mei, n-am încuiat uşa aia ? eram în chiloţi şi trântit deasupra patului... fac un semn ruşinat din cap... când să iasă zice: “if you do not wish to be disturbed you have to put this sign on the door handle“... bine, bine, du-te...

seara (de fapt era ora 15) am ieşit să bem ceva... am şi mâncat, ceva ce se numea Beer Goulash şi a fost super bun... şi berea la fel...

ne-am întors la hotel rupţi de somn şi cu un litru de bere în noi... era cam ora 19... fac un duş şi mă bag în pat cu laptopul, fericit, pregătit să folosesc la maxim ora mea de net... pornesc laptopul, mă loghez cu codul de la ei, apoi pornesc browser-ul şi... adorm... mă trezesc trei ore mai târziu cu o fereastră roşie pe ecran pe care scria “your internet session has expired... please wait 24h before logging in, or buy more internet time at the reception“... eram super frustrat, cât de prost să fii să-ţi dormi singura oră de internet gratuit ???

următoarele trei zile de training au fost cam la fel... dimineaţa pe la 7 micul dejun la hotel, o masă cu autoservire, cu de toate... am mâncat ca sparţii... training-ul a fost interesant şi se întrerupea la ora 12 pentru masă... din nou mâncare foarte bună, la cantină, plătită de ei... foarte frumos...

marţi seara am mai ieşit o dată cu neamţul, şi ne-a dus la Hofbräuhaus, un loc genial... am mâncat şi am băut până n-am mai putut, numai bunătăţuri... absolut superb...

am vizitat şi Christkindlmarkt-ul de la Marienplatz, unde am mâncat banane şi struguri în ciocolată, am băut vin fiert şi am pierdut vremea...

nişte concluzii despre nemţia:

• metroul este ideal... s-bahn se numeşte şi ajunge de oriunde până oriunde, rapid şi foarte eficient...
• femeile sunt absolut superbe... nu arată toate ca tipa din poza de la oktoberfest, dar nici pe departe nu sunt... sunt foarte bine făcute, au expresia aia dură a feţei şi se îmbracă foarte mişto, majoritatea în negru şi în fuste, chiar şi pe vremea asta... şi când deschid gura şi spun ceva în nemţeşte toate sună porno...
• evident, nu sunt javre maidaneze pe stradă... evident...
• şi alte chestii mişto...

m-aş vedea trăindu-mi viaţa în München... foarte sincer...

deci a fost gratis şi foarte fain :D

pentru şefi: şi am învăţat foarte multe :D

cea mai mişto chestie găsită în München...

avea 70 cm înălţime, 7 kile şi era super solidă, făcută până la cel mai mic detaliu...

1100 de euro...

—

din aceeaşi categorie:

Alien Queen

Arnold

Rambo