Das Weisse Band (The White Ribbon)

un film absolut dement despre viaţa psihopată dintr-un sat nemţesc, cu puţin timp înainte de primul război mondial...

e cam ceva ce-ar fi regizat Hitler probabil dacă făcea el filme şi nu Goebbles...

cum zice regizorul: “the film is about the origin of every type of terrorism, be it of political or religious nature“.

eu nu ştiu ce să zic despre el... nu m-a plictisit, cu toate că e lung şi e alb-negru... a avut şi câteva momente bune... dar parcă prea a vrut să cumuleze într-un singur film toate nenorocirile posibile pe lumea asta... iar scena cu retardatul care urla a fost cea mai nenorocită scenă pe care am văzut-o vreodată în vreun film... îmi venea să rup scaunul de sub mine şi să arunc cu el în ecran... în rest a fost un film ok...

ce cretini au fost ăia de la Studio că au făcut subtitrarea complet albă fără nici un fel de contur negru şi scene întregi din film erau narate pe un fundal de zăpadă complet alb, în nemţeşte :D... dracu ştie ce-o fi zis ăla acolo...

—

părerile criticilor:

Creţu: “Mă simt de parcă am citit Moromeţii cap-coadă”.
Specter: “I-aş da cu o rangă în cap tipului care a regizat filmul ăsta”.
Mihai: “Mă duc să mă piş”.

nu cunoaştem încă părerea marelui Coconut, aşteptăm să ne lumineze...

—

nota 7.50

Robin Hood

genul filmului: Gladiator :D... ceva mai matur, mai bine făcut şi mult mai amuzant :D

mă bucur să văd un film nou şi bun regizat de Ridley Scott, că după porcăria aia de Body Of Lies mă gândeam că se dusese naibii încă un regizor bun...

filmul are (printre altele) o fază absolut bestială:

Marion: I had a husband for just one night and then he left for battle.
Robin: A good knight.
Marion: (ea înţelege night): It was short but sweet.
Robin: No, I meant he was a good knight.

nota 8.99

hîn primul rând, trebuie să-i taxez pe toţi cretinii de la radiouri şi alte chestii din ăştia care nu-s în stare să pronunţe numele formaţiei, lucru incredibil de greu având în vedere cele patru multe litere din nume (plus bara (slash sau backslash, dracu să le ia că n-am ştiut niciodată care-i care))... ce ziceam de cretinii ăştia... aud numai eIsi dIsi, cu accentele pe primele I-uri... zici că e o formaţie de blondine de 18 ani, mai au puţin şi ajung la eIsi PIsi... bah cretinilor: eIsII dIsII, cu accent cât casa pe toate I-uri...

acuma să trecem peste lecţia asta şi să vorbim despre introducere... :D

echipa deplasată la locaţie dempreună cu al vostru gheorghe fu destul de subţirică (ca număr :D) şi a constat numai din anca şi doru... care n-au reuşit sub nici o formă să mă lase să ajung mai devreme de ora 16 acolo... foarte interesant a fost când am scos biletele din buzunar să le arătăm maneliştilor de la intrări... noi eram convinşi că avem bilete la golden circle, de aia şi revolta mea de înainte de concert cu suplimentarea locurilor la golden... ete să vezi că pe biletele noastre scria normal circle... dracu mai ştia, că le-am luat din ianuarie... oh well...

înauntru era lume (duuh)... nu chiar foarte multă dar destulă... ne-am proptit în cur pe undeva prin partea stângă a scenei cum ne uitam noi la ea... nu foarte aproape totuşi... până pe la ora 18 am pierdut vremea bând o bere şi ketchup-ing up stuff între noi... socializing adică, că de aia sunt bune şi concertele, scot şobolanii afară din casă şi birou...

când să mă duc să mă piş, stând vreo 10 minute la coadă aud nişte chestii cu urechile care semănau (sunetele) cu nişte chitări... după ce mă piş, mă întorc să văd ce se petrece anume... eu eram sigur că reglează unii instrumentele şi le scapă din când în când pe jos, dar nu... chiar erau unii de cântau pe bune pe scenă... vai de mama lor... cică le zice Down şi sunt mari cântăreţi, solistul fiind fost membru Pantera la vremea lui... o fi fost, dar sigur nu duminică seara :D...

Down a fost de departe cea mai proastă trupă pe care am văzut-o vreodată în vreun concert... ca orice... accent tipic de wanker american pe solist, nişte chitări acordate cu mâna mortului, prezenţă scenică omniprezentă dar inexistentă şi nişte compoziţii muzicale de o calitate care sunt convins că l-ar impresiona până şi pe Horia Moculescu... vai de mama lor, mai bine n-ar mai fi...

după ăştia a fost o mică pauză şi a plouat... cam 3 picături, câte una pe fiecare mână şi una în frunte... bine că am avut pelerinele şi gecile la noi, ce ne făceam oare fără...

pe la 20 fără foarte un pic au intrat şi Iris pe scenă... incredibil dar era prima dată când îi vedeam pe Iris live :D... cred că este totuşi un record, să reuşeşti să nu vezi Iris live în românia până acu... ai dreacu mi-au stricat recordul...

Iris a fost decent, dar nu cine ştie ce... cum mie nu-mi place nimic de la ei în afară de primele 2-3 albume şi Somn Bizar şi Mirage, nu m-au extaziat cu melodiile lor pop care udă toate fătucile în grup (cu Strada Ta şi nu mai ştiu ce)... au cântat totuşi şi ceva rock gen Pământul Îl Cuprind, Pe Ape şi Somn Bizar... pe astea trei am cântat şi eu, cu toate că se auzea destul de prost şi foarte încet...

a urmat o pauză în care ne-am înghesuit rău de tot... frate câţi patriarhi în românia.. a fost criminal... stăteam atât de aiurea încât nici nu cred că călcam cu toată talpa pe solul sfânt românesc... anyway, motiv de glume pe seama maghiarilor din dreapta noastră care făcuseră cerculeţ pe jos şi se făceau că nu înţeleg când le ziceam “să vă ridicaţi în pula mea în picioare să stăm şi noi ca oamenii“...

la ora 21:00:00.0000 au intrat şi AC/DC (cu accent pe toate I-uri)... din păcate scena era atât de jos încât eu unul n-am văzut absolut nimic pe scenă tot concertul... noroc cu ecranele alea imense de proiecţie la care ne uitam toţi că în rest, doar muie la organizatori... bah eu nu înţeleg care-i faza cu scenele în românia... ce pula mea îi doare dacă o fac un pic mai înaltă să nu trebuiască să mă uit prin mătreaţa ăluia din faţă spre scenă ? asta dacă pot, că dacă am în faţă numai stânci de 1.90 cum s-a întâmplat duminică am pus-o de tot... la Maiden am văzut perfect, la Metallica am văzut ok... scenele au fost înalte, n-a avut nimeni nimic de comentat... pula mea de cretini...

aşa, deci AC/DC era pe scenă... au cântat setlist-ul oficial al turneului, ceea ce a fost nasol pentru că toată lumea ştia ce melodii vor cânta de înainte şi n-au fost surprize... şi nu pot să zic că am fost foarte extaziat de setlist, din el lipsind o bună parte din melodiile care îmi plăceau mie de la ei, gen Live Wire, Razor’s Edge, Walk All Over You sau It’s A Long Way To The Top... chiar n-am înţeles de ce n-au cântat-o pe asta ultima care e o piesă de referinţă după părerea mea... bine că au cântat Black Ice care e o mare porcărie... mă rog... fiecare cu ale lui... mie ca metalist înfocat niciodată nu o să-mi placă melodiile care le plac celorlalţi rockeri softişti de la concert care probabil au fost majoritatea duminică seara... şi cum zicea anca: “care dracu e logica în a termina un concert cu melodia For Those About To Rock ???” :D

Rock n’ Roll Train
Hell Ain’t a Bad Place to Be
Back in Black
Big Jack
Dirty Deeds Done Dirt Cheap
Shot Down in Flames
Thunderstruck
Black Ice
The Jack
Hells Bells
Shoot to Thrill
War Machine
High Voltage
You Shook Me All Night Long
T.N.T.
Whole Lotta Rosie
Let There Be Rock
Highway To Hell
For Those About To Rock (We Salute You)

aşa, deci cum ziceam, AC/DC era pe scenă... băieţii (acu vreo 35 de ani probabil) au prestat exemplar, nu ştiu cum ar fi putut fi un concert AC/DC mai bun decât a fost duminică, strict tehnic şi muzical... bineînţeles, dacă eram singur acolo şi puteam să stau şi eu drept, să respir şi să-i văd, poate mi-ar fi plăcut mult mai mult concertul... dar aşa, nu pot să zic că intră nici măcar în top 3 concerte la care am fost eu după părerea mea... n-am avut nici un fior pe şira spinării ca după un concert Haggard sau Lake Of Tears, n-am mâinile roşii de aplauze ca după Maiden, nu am gâtul închilozat ca după Metallica şi nici n-am zâmbit ca prostul ore în şir ca după Gamma Ray... poate pentru că nu sunt genul meu, poate din cauza condiţiilor infecte în care am putut să văd (mult spus) concertul...

legat de sunet... a fost foarte, foarte încet... înainte de concert auzeam peste tot că să avem grijă că o să fie volumul foarte tare... la intrare se vindeau dopuri de urechi... cât de prost să fii ??? să mergi la concert la AC/DC, să stai probabil în cur pe scaun la tribunele vip care erau la mama dracu în spatele nostru al tuturor (acum şi-n vecii vecilor) şi să-ţi pui dopuri în urechi... rockeri adevăraţi... deci ce ziceam de sunet... n-am înţeles de ce s-a auzit atât de încet... eu aşa ascult acasă câteodată :D:D:D...

cel mai bun moment al concertului a fost clar solo-ul monstruos al lui Angus de pe Let There Be Rock... nu cred că a avut mai puţin de 10 minute... şi publicul se extazia la fiecare atingere de chitară... m-aş fi extaziat şi eu dacă nu era un cretin în spate care îmi urla în ureche de n-am auzit nimic din solo-ul ăla... şi prietena lui la fel de frenetică urla în urechea ancăi... oh well... ăla cred că rămâne singurul moment memorabil pentru mine din concert... a mai fost mişto trenul imens de pe scenă, madam Rosie şi tunurile de artilerie care trăgeau spre casa poporului... pentru un om care a visat de trei ori că dărâmă casa poporului (direct sau indirect), faza cu tunurile mi s-a părut absolut hilară :D

trebuie să mai dau nişte muie tuturor curvelor care se urcă călare pe boifrenzi la concerte... una din asta în faţă şi nu mai vede nici unu din spate nimic pe o rază de zece metri... şi nici măcar nu mă apuc să comentez despre ăia care tot concertul stau cu telefonul deasupra capului celui din faţă şi fac poze de căcat şi filmuleţe de căcat... să vii la concert şi să te uiţi două ore într-un dreptunghi de 5 cm patraţi la care oricum te uiţi tot timpul în metrou... tre să fii bătut în cap rău de tot...

poza de mai sus, şi multe altele pe care le găsiţi pe metalhead, e făcută de Miluţă Flueraş (duuh, cine altcineva)... al dracu Miluţă unde a stat el la concert, norocosul naibii... dacă îmi arătai o poză cu piaţa constituţiei şi m-ai fi întrebat unde aş fi vrut să stau ca să văd perfect concertul, fix pe capu lu Miluţă aş pus degetu unsuros cu praf de pufuleţi pe el... mare norocos e omu ăsta cu acreditările lui... unde te duce arta fotografică bah...

anyway, concluziunea... a fost un concert bun, de nota 8.50 – 9, asta fiind părerea mea absolut subiectivă de metalist nenorocit care nu ştie ce înseamnă rockul adevărat şi nu ştiu să apreciez tăticii care au făcut istorie în rock... eu unul nu m-am simţit nici măcar ca ordin de mărime comparabil cu cum m-am simţit la Maiden în 2008... a fost cu totul altceva... oricum, i had a lot of fun... am râs, am cântat, am urlat “muie Boc“, incredibil da m-am văzut până la urmă şi cu Frigideru pe acolo, cu toate că total involuntar :D, l-am văzut şi pe Bart cât stăteam la coadă la pipi, l-am găsit şi pe Sică pe acolo după concert... a fost o seară ok...

încă un pic de muie pentru metrorex înainte să închei... cât de prost, cretin şi bătut în cap să fii să închizi circulaţia metrourilor la 23:30 când ştiai că 60.000 de oameni vor să meargă acasă atunci ? pe lângă faptul că ne făceau nouă un serviciu, făceau un căcălău de bani fraierii... dar prostia metrorex deja nu mai poate fi încadrată în limite, trebuie făcută o nouă categorie special pentru ei, strâmba-li-s-ar şinele...

vreau şi eu să ştiu dacă a mai scris cineva vreodată în viaţa lui “strâmba-li-s-ar” şi dacă aşa se scrie corect... vă mulţumesc... :D

a murit şi Ronnie James Dio...

Dio – Heaven & Hell
(live Wacken 2004)

They say that life’s a carousel
Spinning fast, you’ve got to ride it well
The world is full of Kings and Queens
Who blind your eyes and steal your dreams
It’s Heaven and Hell, oh well
And they’ll tell you black is really white
The moon is just the sun at night
And when you walk in golden halls
You get to keep the gold that falls
It’s Heaven and Hell, oh no!
Fool, fool!
You’ve got to bleed for the dancer!
Fool, fool!
Look for the answer!
Fool, fool, fool!

chiar acu câteva zile ce-i scriam domnului Inexprimabil pe blog într-un comentariu ceva despre el...

scriam că nu îmi plac cum sună piesele vechi de la Black Sabbath cu el la voce, piese care mie îmi sună bine doar în variantă Ozzie...

dar asta nu înseamnă că nu îmi plăcea Dio când îşi cânta piesele lui...

am fost super extaziat când am aflat că Heaven & Hell vin la Sonisphere în vară, după ce am aflat cine sunt de fapt Heaven & Hell... bine, mai mult pentru Tommi Iommi pe care se ştie pe aici că îl ador (ca stil şi ca chitară :D)... dar se pare că asta rămâne încă un vis... dracu ştie dacă mai are vreun viitor formaţia...

anyway... R.I.P domnule Dio... marele inventator al semnului universal al metalului... \m/

Dio – Rainbow In The Dark
(live 1983)

de vreo săptămână lucrez la o temă foarte interesantă... implementez ză Game of Life într-un automat celular în FPGA...

şi m-am gândit eu că ce interesant ar fi să leg şi un mouse la FPGA şi să controlez cu el stările fiecărei celule...

şi am desenat şi cursorul...

şi mi-am dat seama după ce am scris matricea de biţi în rom că la monitor axa Y creşte în jos :D... remember that :D