The Game

ce făcea Fincher înainte de Fight Club... filme cu Michael Douglas :D

un pic interesantă ideea, cu toate că foarte trasă de păr şi destul de neverosimilă... şi întinsă pe două ore de scene destul de lente şi repetitive... nu l-aş vedea a doua oară sub nici o formă...

nota 8.25

—

dar am regăsit în el o melodie superbă foarte veche de care uitasem:

Jefferson Airplane – White Rabbit

One pill makes you larger
And one pill makes you small
And the ones that mother gives you
Don’t do anything at all
Go ask Alice
When she’s ten feet tall

And if you go chasing rabbits
And you know you’re going to fall
Tell ’em a hookah smoking caterpillar
Has given you the call
Call Alice
When she was just small

When men on the chessboard
Get up and tell you where to go
And you’ve just had some kind of mushroom
And your mind is moving slow
Go ask Alice
I think she’ll know

When logic and proportion
Have fallen sloppy dead
And the White Knight is talking backwards
And the Red Queen’s “off with her head!”
Remember what the dormouse said:
“Keep Your Head”
“Keep Your Head”

i love this song... :)

National Treasure

în stilul tipic al filmelor în care trebuie descifrate câteva indicii pentru a ajunge la un obiect mult râvnit... asezonaţi cu nişte poante decente şi o Diane Kruger foarte drăguţă şi nu vă veţi plictisi foarte tare...

nota 8.50

The Book Of Eli

adică dacă ştiam că cartea aia era biblia nu cred că mă mai uitam la el... cu toate că mi-a plăcut cum au zis că biblia e cea mai puternică armă, pentru că poţi manipula cu ea plebe întregi...

moşul şi baba cu mitralierele au fost geniali...

în rest plictisitor în cea mai mare parte...

nota 7.50

Pretty Woman

unul din filmele pe care îl avea tata pe video când eram mici (eu şi sor-mea) şi ni-l punea seara când nu aveam somn... evident că nu înţelegeam subiectul filmului, dar întotdeauna am găsit ceva liniştitor în el... (celelalte filme pe care le  mai avea pe video tata când eram mici erau Dirty Dancing, Bachelor Party, Predator şi câteva episoade din Knight Rider... toate titrate cu voce în română de tipa cu prune în gură)...

după 18 ani de atunci pot spune că mi-am amintit cu nostalgie câteva scene în timp ce mă uitam la ele... şi ţin mine cum am crezut că prezervativele colorate pe care le scoate ea din geantă erau bomboane...

subiectul e cum e, regia e destul de din frază în frază, dar are şi momentele lui...

nota 8.25

The Proposition

o mega-mare-imensă plictiseală...

noroc că eram ocupat cu mâncatul unei rodii, că altfel îl stingeam de mult...

nota 5.75