Top Page | Lists | User Login
114,824
![]() |
Câteva observaţii: - Ce ai cu bietele familii? E vina lor că-s unii retardaţi... |
||
posted on arde petarde retarde |
![]() |
Lumea nu vrea să fie dezamăgită. Cum ar fi să-i apuce simptomele, să se panichez... |
||
posted on fluimucil |
![]() |
Aşa e, dar în apărarea mea portocalele nu sunt la fel de ciocolatii acolo, deci ... |
||
posted on şaişpe porţii de regret |
![]() |
Îmi place că dacă tot ai pus povestea pe blog ţi-ai adus aminte să-i înjuri din ... |
||
posted on justice demands retribution |
![]() |
eşti chior: https://cartidulciu risiflori.ro/produs /tort-cu-crema-de-v anilie-s... |
||
posted on şaişpe porţii de regret |
![]() |
Păi dacă nu erau portocalele alea caramelizate nu mai părea aşa dubios bumbacul ... |
||
posted on şaişpe porţii de regret |
![]() |
Savage Messiah cică nu e considerat unul din filmele lui cele mai bune, dar nu e... |
||
posted on o supă de ciuperci à la băştinaşi, la pachet vă rog |
![]() |
dvd-ul ntsc îl am şi eu de pe torente, se vede ok... dar nu cumpăr fizic filmul ... |
||
posted on o supă de ciuperci à la băştinaşi, la pachet vă rog |
![]() |
La poză nu m-am uitat că e blurry... Mai sunt destule, şi "ărrivădărci art", ... |
||
posted on deratizare în molecule |
![]() |
Ken Russell are un film la Criterion (Women in Love) şi unul la Arrow (Crimes of... |
||
posted on o supă de ciuperci à la băştinaşi, la pachet vă rog |
![]() |
şi ai ratat şi că aveam un typo la un film pusesem tag "fime"... se vede în poza... |
||
posted on deratizare în molecule |
![]() |
Pentru că voiam să-l leg cu fotbal şi cu Geaba Rupi Papuci, dar am zis că-i deza... |
||
posted on deratizare în molecule |
![]() |
păi pandemia asta a fost un moment foarte bun să-ţi filtrezi dobitocii de pe fac... |
||
posted on nu e virus ca covidu şi echipă ca rapidu |
![]() |
Mişto postarea. Nici nu ştiam că Tüb are facebook. Mă întreb câte comentarii ... |
||
posted on nu e virus ca covidu şi echipă ca rapidu |
![]() |
l-am revăzut astăzi... da, foarte bun, îmi menţin părerea că are multe faze foar... |
||
posted on “you give out very little sugar with your pronouncements” |
"Burn Bucharest, Burn You Fucking Maniacs" [Lake Of Tears, 11 Martie 2006]
şi alte logici
oamenii în jurul meu fac copii şi alţi copii... eu mă gândesc serios să mă apuc de un nou procesor...
cred că am mai scris cândva că sentimentul pe care l-am avut atunci când am terminat lucrul de aproape un an la primul procesor a fost (probabil) asemănător cu sentimentul pe care îl ai când ţi se naşte un copil...
m-am gândit la două deosebiri esenţiale:
prima ar fi că spre deosebire de un copil, procesorul meu nu se cacă pe el, nu face pipi pe el şi nu face zgomot... nu-mi mănâncă bani şi nu are nevoie de camera lui... nu e nici la fel de urât ca majoritatea copiilor, dar nici la fel de frumos ca verişoara mea bianca... nu trebuie să stau cu grijă după el, să nu se împiedice şi să-şi spargă capul... şi cel mai important, procesorul meu n-a ieşit dintr-un vagin, nu am avut nevoie de nici o femeie pentru a-l concepe... şi îl pot înmulţi de câte ori vreau eu...
dar spre deosebire de un copil, procesorul meu nu va învăţa niciodată să vorbească şi să-mi spună ce mult se bucură că l-am făcut şi că sunt tata lui... cu toate astea, petrec mai mult timp cu el decât alţii cu copiii lor... iar dacă mă ajută mintea, poate al zecelea procesor îmi va vorbi...
şi da, scumpe domnişoare sau mame, ştiu, dacă toată lumea ar face procesoare şi nu copii, lumea s-ar duce dracului... dar în egoismul meu, nu-mi pasă...
un slide genial de sincer dintr-o prezentare a unui nou tool EDA băgat la muncă:
“this program does the following:
m-am căcat pe mine de râs... bine că ne fac mai multe bude de la vară...
azi la muncă... vine un coleg şi-mi pune 1 cent pe birou “ia bah şi dă-l mai departe“... eu zic că nu-l dau decât dacă primesc ceva în schimb... mă uit prin jur şi singurul coleg de la care aş fi luat ceva tocmai şi-a terminat punga de pufuleţi... şi zic: “l-aş fi dat pe pufuleţi“... la care se aude întrebarea: “pe câţi ?“... de aici a fost magic...
am stabilit că o să considerăm că o pungă de pufuleţi e 2 lei, care rotunjit inginereşte face juma de euro... nu ne-am hotărât totuşi dacă într-o pungă sunt 50 sau 100 de pufuleţi... am zis totuşi că 100... deci, am zis că trebuia să iau 2 pufuleţi pe un cent...
chiar când făceam calculul, vine un program manager pe la noi şi îl întrebăm “cam câţi pufuleţi crezi că sunt într-o pungă de pufuleţi ? 50 sau 100 ?“... ne întreabă de ce... îi zicem că vrem să calculăm dacă un pufulete costă 0.5 cenţi sau 1 cent... la care el tace un pic şi zice apoi genial: “vă daţi seama că un senzor făcut de noi costă între 4 şi 8 pufuleţi ?“
ne-am căcat pe noi de râs... numai un program manager putea să se gândească la asta...
după câteva minute în care ne-am cules de pe jos înapoi în scaune, vine un mail de la directorul general, în care zicea ceva de o conferinţă şi de un premiu de 2000 de euro pentru cei ale căror articole vor fi acceptate la conferinţă... la care noi toţi zicem: “bah, vă daţi seama câţi pufuleţi ne luăm de 2000 de euro ?“... evident, vreo 400.000...
şi în final, am zis că de fiecare dată când ne mai certăm cu duduile de la finanţe şi n-avem voie să rostim salariul la telefon, o să zicem ceva de genul: “da nu-i corect, ăla ia cu 1000 de pufuleţi mai mult ca mine“... priceless...
a fost o zi bună... n-am mai râs de mult în halul ăsta...
well then, fuck my life