câteva cuvinte despre concertul Bucium de ieri seară, anunţat în urmă cu o săptămână...

dragostea mea pentru trupa Bucium a fost deja declarată în posturile despre concertul lor din Suburbia din decembrie şi obsesia pe care am avut-o pentru Rovine tot pe atunci...

concertul de aseară nu a fost cu nimic sub cel de acum trei luni... au fost mai puţini oameni, a lipsit grupul de bikeri... nu cred că am fost mai mult de 30-40 de oameni aseară... şi asta se traduce printr-o atmosferă mai intimă, care combinată cu minunatul simţ al umorului pe care îl au băieţii realizează o legătură foarte strânsă între membrii trupei şi spectatori... rar se întâmplă asta şi este meritul lor...

orice concert Bucium are [cel puţin] trei momente de magie: Sorbul Apelor, Războieni şi desigur, grandiosul Rovine 1394... pe lângă aceste bijuterii au cântat şi restul melodiilor de pe primul album şi destul de multe de pe viitorul album, care nu sună deloc rău... ba chiar a fost una (în afară de Mioriţa) care mi-a plăcut chiar foarte mult... nu îmi amintesc acum ceva versuri din ea, dar o voi descoperi sigur pe noul album...

haideţi cu albumul ăla că nu mai avem răbdare :)

am fost mirat de ce număr de femei foarte frumoase au participat ieri la concert... şi nu mă refer la puştoaice emo de 14 ani sau gothice înrăite cu lanţuri pe post de fustă... nu nene, am zis frumoase... cele mai multe dintre ele cred că sunt prietene sau chiar neam cu membrii... cea mai frumoasă dintre toate primea la mulţi ani-uri din partea tuturor deci presupun că era ziua ei (duuh)... la mulţi ani şi din partea mea... am impresia că de la ea distribuia albumele Voievozii în Suburbia, dar n-aş putea să jur... şi aş mai presupune şi că este prietena lui Andi, dar nici asta n-am de unde să ştiu, decât că el i-a făcut o foarte frumoasă dedicaţie la finalul concertului...

şi pentru că inginerul din mine nu este adus la tăcere nici de cele mai sublime momente de artă, am şi câteva comentarii tehnice de făcut, pentru cine s-a ocupat de mixarea instrumentelor aseară... în primul rând microfonul lui Andi a avut o personalitate proprie şi s-a auzit numai când a vrut el... apoi vioara Alexandrei trebuia dată un pic mai tare, părerea mea... ampliful lui Andi trebuie stins (măcar dat pe mute) când schimbă chitările şi înfige mufa în ele... nu că m-ar fi deranjat acel mic bubuit din difuzor, dar asta e o metodă sigură de a distruge şi mixerul şi ampliful şi difuzoarele...

o galerie foto a urcat domnul Rugină pe Metalfan... de acolo am luat şi eu poza pentru post care este absolut genială...

şi pentru că Dan este un om cum nu mulţi sunt pe lumea asta mi-a trimis câteva poze de aseară:

• Actorii principali
• Privitorii, printre care şi minunatul subsemnat
• Fascinaţia de pe faţa mea care nu cred că a mai fost surprinsă vreodată în felul ăsta...

mulţumim pentru asta...

dacă toată viaţa ar fi un concert Bucium, nu m-ar deranja să fiu nemuritor...

ce început frumos al unui an muzical plin de concerte incredibile...